ALUMNII ELIE WIESEL STUDY TOUR 2018 ȘI-AU ÎNCHEIAT ACTIVITĂȚILE DE FOLLOW-UP. IATĂ REZULTATELE!
Cea de-a doua ediție Elie Wiesel Study Tour s-a încheiat și rezultatele programului sunt vizibile prin prisma activităților de follow-on organizate de participanții la program. Alumnii EW Study Tour 2018 au propus și implementat activități de follow-on extrem de diversificate și originale, implicând un număr de 200 de benefeciari direcți (participanți la conferințe și workshopuri) și aprox 4000 de beneficiari în mediul online (prin articole publicate în reviste de specialtate.
Seria evenimentelor a fost deschisă de Ioan Suhov. Pe data de 25 septembrie, Ioan a organizat cu elevii de la Colegiul Dobrogean ”Spiru Haret” un workshop intitulat ”Literatura Memorialistică”. În cadrul acestuia, i-a provocat pe participanți să reflecteze asupra unor pasaje semnificative pentru istoria Holocaustului din cărți ca: Jurnalul Annei Frank, Noaptea de Elie Wiesel și Jurnalul lui Mihail Sebastian. Ora de lectură a fost urmată de un exercițiu de creative writing pe o temă distopică, având rolul de a sublinia efectele negative și absurdul prejudecăților.
Pe 1 octombrie, Antonia Ruse a ținut o lecție de istorie la Colegiul Național ”George Coșbuc” din București, concentrându-se asupra victimelor Holocaustului. În cadrul lecției a folosit diverse materiale video, preluate de pe site-ul Yad Vashem, cu scopul de a ilustra importanța păstrării vie a memoriei victimelor și pe procesul de umanizare/individualizare a victimei. Cele două proiecții se intitulează: ”I was a child of Holocaust Survivors” și ”Whose Child are you? The story of Tswi Josef Herschel.”
Cea de-a treia activitate, în ordine cronologică, a fost organizată de Alina Negulescu pe data de 12 octombrie. Cele două componente ale activității au fost: o conferință despre ”Holocaustul în România și în Europa”, succedată de un tur ghidat în cartierul evreiesc din București. Principalele subiecte abordate în cadrul discuției teoretice au fost: perioada interbelică și etapele ajungerii la genocid, principale lagăre de concentrare. După delimitarea concretă a contextului istoric, alumna a organizat un tur ghidat ce a inclus următoarele: Templul Coral, Sinagoga Mare, oferinând explicații suplimentare despre Holocaustul în București.
Ziua de 13 octombrie a fost marcată de două proiecte inedite de follow-on, desfășurate simultan, unul la Iași și celălalt la Sighet. Alumna Estela Aruștei a organizat un eveniment de tip treausre hunt, intitulat ”History Hunt”, implicând un număr de 20 de elevi de la liceul Richard Wrumbrand din Iași, pe care i-a provocat să descopere istoria orașului lor, etapa referitoare la Pogrom și etapa comunistă, într-un mod practic. Estela a selectat 10 obiective (Sinagoga Mare din Iași, Sinagoga Merari, Cimitrul Evreiesc, etc.) și i-a împărțit pe participanți în echipe de 5 jucători. Fiecare echipă a primit o hartă și diverse sarcini, pe care le-au îndeplinit cu succes.
Alumna Gabriela Dănilă a organizat, cu sprijinul Rotary Club Năsăud și al Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud, o excursie de zi la Sighet. În excursie au fost implicați 30 de elevi, pe care alumna i-a coordonat. Principalele obiective vizitate au fost: Casa Memorială Elie Wiesel și Memorialul Durerii de la Sighet, având ca scop familiarizarea elevilor cu viața lui Elie Wiesel și cu noțiunea de regimuri totalitare.
Pe 19 octombrie, alumnii Aurelian Mohan și Adrian Ștefănescu au organizat o conferință la Institutul de Cercetări Politice din București, având ca scop prezentarea informațiilor dobândite în study tour și benficiile programului. În a doua parte a evenimentului, au fost prezentate informații mai puțin cunoscute despre Holocaust și au organizat și un concurs de istorie.
Silvia Baumgarten a organizat pe data de 22 octombrie o lecție specială despre Holocaust, la Școala Româno-Finlandeză din București. A reușit să le prezinte elevilor de clasa a V-a Holocaustul într-o manieră potrivită vârstei lor. De asemnea, i-a provocat pe aceștia la un exercițiu de creative writing, invitându-i să-și imagineze cum ar arăta un filă din jurnalul unui prizonier de la Auschwitz.
Denisa Nuber a organizat o activitate similară, pe data de 25 octombrie, la Colegiul Național Spiru Haret din București, unde a discutat cu elevii de clasa a zecea despre prejudecăți, discriminare. Discuția a fost urmată de un exercițiu pe tema stereotipurilor, având ca scop semnalarea faptului că în mentalitatea colectivă s-au perpetuat prejudecăți de dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Alexandru Florea, student la Cluj și pasionat atât de IT, cât și de drepturile omului, a relizat și lansat un website, https://racismmap.ro/, cu scopul de a identifica și centraliza incidente de rasism de pe teritoriul României.
În seria proiectelor originale se înscriu și cele două proiecte realizate de Andreea Ciocîrlan și Andrei Dobrea, studenți la Facultatea de Arhitectură din București. Andreea a realizat o scurtă animație despre viața Evei Heyman. Pentru a realiza animația, alumna a depus o muncă de cercetare îndelungată, pentru a selecta pasaje din jurnalul original al Evei Heyman, dar și pentru a desena cadrele ce au format animația finală. Lansarea animației a avut loc pe 26 octombrie, la Colegiul Național Sf. Sava din București, unde elevii de clasa a XI-a au manifestat interes față de o astfel de metodă de predare a Holocaustului în România.
Andrei Dobrea a creat un board game despre cel de-Al Doilea Război Mondial și despre Holocaust. El a concept jocul de la zero, începând prin a crea povestea propriu-zisă, regulile, personajele și cartelele de joc. Ulterior, a confecționat jocul și l-a lansat, pe 26 octombrie. Participanții prezenți la lansarea jocului au fost încântați de idee și au recunoscut potențialul acestui joc într-un context educativ.
Tot pe 26 octombrie, Bianca Pintilie a organizat o dezbatere la American Corner, intitulată ”No hate in this debate!”. Tema dezbaterii a fost studierea Holocaustului în școli (dacă și cum ar trebui să se studieze). Participanții au fost elevi ai liceelor ”Barbu A. Știrbey” din Buftea și ”Mihail Kogălniceanu” din Snagov. Dezbaterea propriu –zisă a fost precedată de workshopuri despre Holocaust și drepturile omului.
Printre alumnii care au ales să se afirme în mediul online se numără: Diana Gherasim, Sonia Manasses și David Borchin. Aceștia au scris și publicat articole despre diverse subteme ale Holocaustului, unele dintre ele aduse în contemporaneitate și le-au publicat pe platforme, cum ar fi Contributors.ro sau în jurnale academice de specialitate, revista Studium.
Odată cu realizarea activităților de follow-up, putem considera că cea de-a doua ediție a Elie Wiesel Study Tour s-a încheiat și că a fost un succes, atât prin prisma impactului pe care l-a avut asupra participanților, cât și prin prisma beneficiarilor activităților de follow-on.
Progamul Elie Wiesel Study Tour se va desfășura și în 2019, aflându-se la cea de-a treia ediție. Vom reveni cu detalii pe site.